Către: Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) Str. General Berthelot 48, Sector 1, București, E-mail: cna@cna.ro
De la: Stéphane Luçon, jurnalist, administrator GetContext SRL (operator al licenței Le Monde diplomatique în limba română), E-mail: s*********@************.ro
Stimate Consiliu, În temeiul articolelor 6, 7, 8, 9 și 10 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, care stabilesc că CNA este garantul libertății de exprimare, al pluralismului și al protecției jurnaliștilor și radiodifuzorilor împotriva oricăror presiuni sau forme de cenzură, vă adresez prezenta sesizare.
Prezenta sesizare este formulată atât în calitate de jurnalist, cât și ca parte lezată direct de acțiuni de moderare abuzivă pe platforme online.
Pe platforma TikTok, contul oficial Le Monde diplomatique, ediția română, (gestionat de subsemnatul) a fost complet „shadowbanned”, fără nicio justificare și fără posibilitatea de apel efectiv, imediat după publicarea unei postări despre articolul Anne-Cécile Robert din Le Monde diplomatique („Curtea Internațională de Justiție identifică un risc plauzibil de genocid în Gaza”), în perioada 28–29 mai 2024.
Postarea respectivă este https://www.tiktok.com/@diploromania/video/7373967388947008800.
A rămas la zero vizionări mai mult timp și are acum câteva zeci de vizionări, doar, prin efect de navigație, de la alte postări.
Postările următoare au fost și ele puternic afectate de shadowban:
https://www.tiktok.com/@diploromania/video/7373976386010189089
https://www.tiktok.com/@diploromania/video/7374034171653573920
https://www.tiktok.com/@diploromania/video/7374077878226521376
Pe platforma X (Twitter), contul personal al subsemnatului a fost suspendat la 21 mai 2025, la câteva minute după distribuirea unui clip din interviul difuzat pe B1 TV al președintelui-ales, unde acesta afirma că adversarul său „nu ar fi scos România din UE sau NATO, dar ar fi blocat sprijinul pentru Ucraina și Moldova”. Precizez că contul avea doar câteva zeci de urmăritori la vremea respectivă, fapt care ridică semne de întrebare cu privire la mecanismele de supraveghere aplicate în acest caz.
Postarea respectivă este disponibilă aici: https://x.com/sfglucon/status/1925080233364840842.
Apelul a fost refuzat, cu participarea unei persoane („human review”) la decizie.
Contul meu X a fost restabilit în data de 22 iunie, după intervenția informală a unui avocat.
De asemenea, pe Facebook, întreaga pagină Le Monde diplomatique – ediția română a fost împiedicată să mai publice postări din februarie 2024, iar la 1 iunie 2025 a dispărut complet din interfața de administrare.
Referințe din contul meu personal:
Aceste acțiuni constituie o atingere adusă libertății mele de exprimare ca jurnalist, și operator al variantei în limba română a unui titlu de presă, Le Monde diplomatique, recunoscut internațional ca o voce critică și independentă, de referință și de înaltă calitate jurnalistică.
Dincolo de aceste cazuri personale, în sine disuasive, doresc să raportez alte cazuri de cenzură care au avut la rândul lor un efect asupra posibilităților mele de a acționa ca actor de presă într-un context național în care libertatea presei, protecția jurnaliștilor și pluralismul mediatic nu sunt efectiv garantate, deși constituie obligații fundamentale prevăzute în Constituția României și în Legea audiovizualului.
Acest fenomen de „chilling effect” – descurajarea exprimării libere prin sancțiuni exemplare – a transmis un semnal clar către numeroși jurnaliști și creatori de conținut din România: exprimarea critică față de instituțiile naționale sau europene poate atrage represalii economice și pierderea vizibilității.
Numărul de persoane care consideră că nu au nicio cale de apel sau de contestație și renunță să își exprime opiniile este îngrijorător. Dincolo de resemnarea față de faptul că căile de apel, șansele de a obține redresare și transparența deciziilor luate, așa cum sunt afirmate prin Regulamentul privind serviciile digitale (DSA – Digital Services Act), sunt practic absente din sfera informațională românească, convingerea larg răspândită că nu există nicio șansă de a obține câștig de cauză în fața instanțelor judecătorești din România contribuie la o atmosferă dezastruoasă, față de care CNA ar trebui să joace un rol activ de sprijin pentru libertatea presei și libertatea de exprimare.
Această situație are consecințe grave asupra pluralismului mediatic, afectând nu doar cazurile individuale, ci întregul climat al libertății de exprimare.
Fac apel la integritatea morală a membrilor CNA, care au șansa de a intra în istorie ca apărători ai libertății de exprimare, chiar și atunci când aceasta se manifestă prin opinii neplăcute lor — și nu ca parteneri ai noii arhitecturi de cenzurare a opiniilor disidente. Apărarea libertății de exprimare înseamnă a proteja și dreptul de a rosti opinii cu care nu suntem de acord.
Cazurile relevante includ:
Le Monde diplomatique – ediția română – mai multe postări shadowbanned (conținut gestionat de subsemnatul)
Ion Cristoiu – cont suspendat
Marius Tucă – conținut restricționat
Robert Turcescu – conținut restricționat și cont suspendat
Radio Gold FM – conținut restricționat și cont suspendat, apoi restabilit
Vlad Mercori – conținut shadowbanned
Alte cazuri posibile în curs de documentare
Suspendarea și atenuarea acestor postări și conturi, fără aviz din partea CNA-ului, reprezintă o încălcare a libertății de exprimare și contravin cadrului legal național și european.
Prin prezenta sesizare, doresc să primesc din partea CNA o clarificare despre o serie de încălcări ale Legii audiovizualului, prin care:
Platformele online aplică decizii de moderare a conținutului audiovizual fără a sesiza CNA și având acces direct la mecanisme interne de eliminare a conținutului, fără validare prealabilă din partea CNA pentru fiecare acțiune întreprinsă.
Anumiți actori privați participă la o arhitectură de cenzură care afectează libertatea de exprimare și pluralismul audiovizual, fără a sesiza CNA și având acces direct la platforme pentru a solicita eliminarea de conținut, fără validare prealabilă din partea CNA.
Mecanisme opace, precum Sistemul de Răspuns Rapid (RRS - Rapid Response System), inițiate la nivel european și operate prin structuri asupra cărora CNA nu deține control efectiv, permit unor organizații să influențeze fluxul informației în România fără a sesiza CNA, având acces direct la platforme și acționând fără validare prealabilă din partea CNA.
Prin implementarea DSA, ANCOM a primit competența de a desemna Notificatori de Încredere (Trusted Flaggers), dintre care două structuri (Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW) și Asociația Salvați Copiii) au acum capacitatea de a influența direct fluxul informației din România fără a sesiza CNA și având acces direct la platforme pentru a solicita eliminarea de conținut video, fără validare prealabilă din partea CNA.
Firme private, organizații nonguvernamentale și cel puțin o instituție alcătuiesc împreună o arhitectură de cenzură care acționează direct către platformele online.
Această arhitectură constituie:
Pe de o parte o negare sau o uzurpare a rolului CNA, fapt care necesită o explicație privind nerespectarea Legii audiovizualului,
Pe de altă parte, un vast complex care scapă de regulile de transparență la care CNA se supune (inclusiv publicând întâlnirile de consiliu și deciziile luate), fapt care necesită o anchetă din partea Consiliului pentru a se stabili amploarea și natura încălcărilor Legii audiovizualului, comise de membrii acestui complex al cenzurii.
Este de la sine înțeles că acești actori nu pot fi invitați „ca experți”, ci doar ca părți investigate („suspecți”) în cadrul unei anchete privind respectarea libertății de exprimare și a pluralismului mediatic.
În urma unei anchete jurnalistice îndelungate privind implementarea DSA în România, am identificat o serie de probleme asupra cărora invit Consiliul la o analiză detaliată, pentru a caracteriza natura încălcărilor săvârșite în contextul uzurpării rolului CNA:
A. Conflictele de interese rezultate din activitățile multiple desfășurate în cadrul arhitecturii de moderare a conținutului sau în afara ei;
B. Conflictele de interese rezultate din sursele de finanțare ale acestor structuri, în special din fonduri provenite de la platforme online, guverne străine, instituții europene sau entități corporative private;
C. Conflictele de interese determinate de rolul jucat de reprezentanți ai acestor organizații în structuri de putere, consilii consultative sau alte organisme afiliate statelor străine ori autorităților executive naționale, care pot afecta imparțialitatea lor;
D. Lipsa de transparență cu privire la activitatea acestor organizații, în special la procesele de raportare, verificare și eliminare de conținut („flagging” și „fact-checking”), care nu sunt publicate, auditate sau supuse controlului democratic, contrar angajamentelor asumate prin Codul de conduită privind dezinformarea, precum și absența oricărei forme de răspundere publică;
E. Posibile deturnări de scop ale mecanismelor precum Sistemul de Răspuns Rapid [Rapid Response System], Huburile EDMO, EFCSN și Disinfo Code, utilizate pentru a influența fluxul informațional sau pentru a exercita control narativ în România, fără notificarea sau validarea CNA;
F. Neclaritatea surselor de finanțare și cuantumul exact al acestora, care pot crea dependențe instituționale incompatibile cu statutul de actor neutru;
G. Asumarea de către aceste organizații a unui rol de control și prioritizare narativă, sub pretextul verificării faptelor („fact-checking”), prin care nu doar ca pot duce la eliminarea de conținuturi, ci influentează ordinea de vizibilitate și relevanță a informațiilor, promovând narațiuni favorabile anumitor instituții, corporații sau centre de putere.
H. Răspândirea de informații false sau formularea de „fact-check-uri” abuzive, urmată de refuzul corectării acestora, chiar și după ce erorile au fost semnalate;
I. Aplicarea automată de penalizări („atenuare de distribuție”) asupra conturilor și paginilor de Facebook, TikTok și alte platforme, fără notificare prealabilă a utilizatorilor și fără existența unei căi reale de apel, cu impact direct asupra pluralismului informațional;
J. Confuzia între valorile democratice, pluralismul consacrate de Constituția României de o parte și de alta parte interesele corporative sau geopolitice ale entităților care finanțează aceste structuri, fapt ce riscă să ducă la alinierea discursului public românesc la obiective străine, justificând o manipulare a discursului public și, o recrudescență a cenzurii, și în mod deosebit, toată asta fără a respecta Legea audiovizualului.
K. Lipsa de reprezentativitate democratică a multor organizații implicate în arhitectura de cenzură, acestea nefiind structuri susținute de membrii lor și neavând statutul real de factori ai dialogului social, ci funcționând ca organizații „astroturfed”, create sau menținute prin injecții de finanțare provenite de la structuri de putere, fără o bază civică autentică și fără legătură genuină cu inițiativele de tip „grassroots”.
L. Stimulente financiare ducând la un comportament abuziv din partea participanților la arhitectura de cenzură, care privilegiază cantitatea în detrimentul calității intervențiilor și ajung să cenzureze inclusiv conținuturi satirice sau ironice, contrar principiului proporționalității și libertății de exprimare garantate de lege.
În scopul sprijinirii Consiliului în asigurarea unei abordări cât mai complete, vă propun o listă neexhaustivă de probleme observate în rândul actorilor care au uzurpat rolul CNA în moderarea de conținut pe rețelele sociale, pentru fiecare membru identificat.
Încălcări de tip A & B & D
Tip A Conflictele de interese rezultate din activitățile multiple desfășurate
INSHR-EW publică un raport anual despre antisemitism în România (ultimul fiind intitulat „ANTISEMITISM ȘI NEGAREA HOLOCAUSTULUI ÎN ANUL ELECTORAL 2024–2025”), în care propune o clasificare (pagină 150) a „rețelelor neolegionare”. În acest raport, instituția califică drept neolegionare mai multe conturi pe care le „acuză” totodată de a fi „pro-Rusia”, de a promova „conspirații anti-Soros” sau „ortodoxism” – o extindere a rolului INSHR-EW spre considerente fără legătură cu memoria Holocaustului și lupta împotriva antisemitismului. (https://www.inshr-ew.ro/wp-content/uploads/2020/05/Raport-monitorizare-2025-16-iulie-2025.pdf)
În urma primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, INSHR-EW a publicat un comunicat afirmând: „Extrema dreaptă în România nu reprezintă o vulnerabilitate, ci a devenit o realitate! Ea reprezintă peste 35% din opțiunile electoratului. Extrema dreaptă înseamnă negarea Holocaustului, antisemitism, rasism, negarea drepturilor și libertăților pentru orice minoritate, suveranism, orientare externă pro-Rusia, anti-Europa și NATO.” Această formulare amestecă din nou conceptele și încearcă o asimilare care indică un risc de abuz și de instrumentalizare a rolului instituției.(https://www.inshr-ew.ro/comunicat-rezultat-alegeri-prezidentiale/)
Recent, dl Florian, președintele INSHR-EW, a reclamat în presă o postare video efectuată de agenția de presă a Patriarhiei Române, atribuind ideologia legionară unui cântec cântat în Catedrala Mântuirii Neamului înregistrat în postarea respectivă, deși discursul reclamat ar trebui protejat de dispozițiile legate de libertatea de exprimare, libertate religioasă și de conștiință.
Tip B. Conflictele de interese rezultate din sursele de finanțare ale acestor structuri
INSHR-EW este o instituție înființată și finanțată de Guvernul României.
Tip D. Lipsa de transparență cu privire la activitatea
INSHR-EW deține o putere de semnalare prioritară („flagging”) către platformele online și nu publică lista materialelor semnalate. Rolul său de Notificator de Încredere (Trusted Flagger) impune publicarea unui raport anual, dar fără obligația de a face publică lista semnalărilor efectuate — scăpând astfel de o obligație la care CNA-ul este supus.
Atragem atenția asupra faptului că, într-un schimb de email, INSHR-EW a confirmat că nici baza de date a DSA-ului nu conține semnalările efectuate, constatând în data de 1/8/2025 că o singură semnalare efectuată de Notificatorul lor de Încredere apăruse în baza de date respectivă: https://transparency.dsa.ec.europa.eu/statement
În comentariul final, considerând sensibilitatea problemei antisemitismului, precizez că este deosebit de îngrijorător și contraproductiv ca Institutul însărcinat cu memoria Holocaustului și lupta împotriva antisemitismului să ajungă să instrumentalizeze această sarcină și să o deturneze din scopul ei, riscând să hrănească exact problemele pe care a fost însărcinat să le combată.
Încălcăre: D
Tip D. Lipsa de transparență cu privire la activitatea
Salvați Copiii deține o putere de semnalare prioritară (“flagging”) către platformele online și nu publică lista materialelor semnalate. Rolul lor de Notificator de Încredere (Trusted Flagger) le impune publicarea unui raport anual care nu le obligă să facă publică lista de semnalări efectuate — scăpând astfel de o obligație la care CNA-ul este supus.
Sistemul de Răspuns Rapid (RRS - Rapid Response System) este inițiat la nivel european și operat prin structuri asupra cărora CNA nu deține control efectiv, permițând unor organizații să influențeze fluxul informației în perioada electorală în România fără a sesiza CNA, având acces direct la platforme și acționând fără validare prealabilă din partea CNA. Vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, mi-a confirmat personal că nu are acces la detaliile de funcționare ale RRS, deși România este reprezentată în ERGA, unde domnul Jucan deține funcția de vicepreședinte.
Într-un răspuns formal la cerere de informații, ANCOM mi-a comunicat că “Conform angajamentului 37, semnatarii [codului de conduită] se angajează să înființeze un forum multipartit, și anume Grupul operativ permanent al Codului de conduită privind dezinformarea, pentru a sprijini implementarea Codului și a aprofunda cooperarea în diferite domenii. Grupul operativ este prezidat de Comisia Europeană și include semnatarii Codului de conduită privind dezinformarea și reprezentanți ai Observatorului European pentru Media Digitală (EDMO), ai Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și Grupului Autorităților Europene de Reglementare pentru Serviciile Audiovizuale (ERGA). Grupului operativ i s-au încredințat sarcini specifice în cadrul măsurii 37.2, cum ar fi, între altele, instituirea sistemului de răspuns rapid în perioade de alegeri și criză.”
Încălcări: A & B & C & D & E & F & K
Tip A. Conflictele de interese rezultate din activitățile multiple desfășurate
Expert Forum se definește ca un think tank în politici publice, a participat la Sistem de Răspuns Rapid [Rapid Response System], participă din iulie la un hub EDMO (FACT - hub dedicat Moldovei și Ucrainei, extins ca să includă și România), și are un director executiv numit în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor din Republica Moldova.
Tip B. Conflictele de interese rezultate din sursele de finanțare ale acestor structuri
Finanțatori includ Federația Patronală de Petrol și Gaze, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Comisia UE, Departamentul de Stat al SUA și o serie de structuri până recent afiliate direct sau indirect politicii străine ale SUA, precum NED, IRI, INL. Nu există pe website-ul Expert Forum niciun raport financiar detaliat despre sursele lor de venit și repartizarea lor (https://expertforum.ro/expert-forum/finantatori/)
Tip C. Conflictele de interese determinate de rolul jucat de reprezentanți ai acestor organizații
Directorul executiv, Laura Ștefan, a fost numit în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor din Republica Moldova.
De asemenea, Laura Ștefan este și șefa Comisiei de Selecție pentru viitorul șef al Biroului de Securitate Economică a Ucrainei.
Tip D. Lipsa de transparență cu privire la activitatea
Expert Forum nu publică lista semnalărilor efectuate în cadrul Sistemului de Răspuns Rapid activat în timpul alegerilor — nerespectând astfel o obligație la care CNA-ul este supus.
Expert Forum nu publică nici rapoartele generale la care se angajează ca semnatar al codului de conduită asupra dezinformării pe site-ul dedicat (https://disinfocode.eu/)
Tip E. Posibile deturnări de scop ale mecanismelor precum Sistemul de Răspuns Rapid [Rapid Response System], Huburile EDMO, EFCSN și Disinfo Code
Expert Forum a beneficiat de roluri multiple în Sistem de Răspuns Rapid, în cel puțin un hub EDMO, și este semnatar al codului de conduită împotriva dezinformării și intervine în toate aceste structuri fără a i se aplica constrângerile pe care CNA le are.
Tip F. Neclaritatea surselor de finanțare și cuantumul exact al acestora
Nu există pe website-ul Expert Forum niciun raport financiar detaliat despre repartizarea surselor lor de venit (https://expertforum.ro/expert-forum/finantatori/)
Tip K. Lipsa de reprezentativitate democratică a multor organizații implicate în arhitectura de cenzură
Expert Forum nu funcționează ca o organizație non-guvernamentală de tip “grassroots”, bazată pe cotizațiile, mobilizarea și reprezentarea unor cetățeni.
Încălcări: A & B & D & E & F & G & H & I & J & K & L
Tip A. Conflictele de interese rezultate din activitățile multiple desfășurate
Funky Citizens cumulează un număr excepțional de roluri în arhitectura de moderare:
Această concentrare de funcții elimină orice separare între actorul care produce conținut, cel care îl verifică și cel care îl semnalează spre moderare, generând conflicte sistemice de interese și risc major de cenzură abuzivă.
Tip B. Conflictele de interese rezultate din sursele de finanțare
Finanțarea Funky Citizens provine din contracte directe cu platforme (în special Meta), fonduri ale Comisiei Europene — în special cele destinate finanțării hubului EDMO BROD —, fonduri americane legate de Departamentul de Stat al SUA și finanțări corporative.
Tip D. Lipsa de transparență cu privire la activitate
Deși deține o putere de semnalare prioritară („flagging”) ca membru al Sistemului de Răspuns Rapid, Funky Citizens nu publică lista conținuturilor raportate — nerespectând astfel o obligație la care CNA-ul este supus.
Tip E. Posibile deturnări de scop ale mecanismelor Sistemului de Răspuns Rapid și EDMO
Funky Citizens a fost implicată în Sistemul de Răspuns Rapid, deși nu este semnatar direct al Codului de Conduită, ci membru al EDMO, care este semnatar. EDMO nu pare să exercite niciun mecanism de control asupra activităților desfășurate de Funky Citizens, fie în calitate de fact-checker, fie în calitate de flagger invitat la Sistemul de Răspuns Rapid.
Tip F. Neclaritatea surselor de finanțare și cuantumul exact al acestora
Organizația nu publică rapoarte financiare detaliate și nu separă veniturile din contractele comerciale (Meta) de granturile instituționale. Lipsa acestei delimitări ridică riscul ca verificările și raportările să fie influențate de interesele financiare ale partenerilor.
Tip G. Asumarea unui rol de control narativ sub pretextul „fact-checking”-ului
Organizația nu se limitează la verificarea faptelor, ci monitorizează „narativele” din spațiul public online, conform răspunsului primit de la directoarea Elena Calistru, în cadrul anchetei jurnalistice desfășurate de mine. Această abordare pervertește rolul de fact-checker, transformându-l într-un instrument de control narativ, cu implicații directe asupra pluralismului și libertății de exprimare.
Tip H. Refuzul corectării erorilor semnalate
În ciuda solicitărilor explicite de corectare din partea jurnaliștilor independenți, Funky Citizens refuză să rectifice verificări eronate.
Un exemplu concret este „fact-checkul” privind presupusa plată de 1,5 milioane de dolari între partidul AUR și o firmă americană de lobby, unde Factual.ro a confundat simpla înregistrare a contractului în baza de date FARA (Foreign Agents Registration Act) cu efectuarea unei plăți efective, transformând astfel verificarea însăși într-o formă de dezinformare (https://www.factual.ro/declaratii/fals-george-simion-neaga-plata-a-15-milioane-de-dolari-catre-o-firma-americane-de-lobby/). Organizația a refuzat în mod repetat să corecteze “informația falsă” (fake news) răspândită prin acest fact-check, limitându-se doar la corectarea unei erori de dată, în urma sesizării mele.
Alte fact-checkuri abuzive recente privesc postările realizate de Dan Pavel (https://www.factual.ro/dezinformari-retele-sociale/partial-fals-un-caine-de-talie-medie-ar-polua-de-doua-ori-cat-un-suv/), Adrian Țîrcă (https://www.factual.ro/dezinformari-retele-sociale/fals-un-proiect-adoptat-de-senat-ar-duce-la-condamnarea-penala-a-peste-5-milioane-de-romani-care-au-votat-cu-suveranistii/) și Victor Roncea (https://www.factual.ro/dezinformari-retele-sociale/fals-un-jandarm-ar-calca-intentionat-steagul-romaniei-in-picioare/), unde echipa Factual.ro nu pare să distingă între opinie, ironie, umor și fapt, încercând să impună propriile narațiuni, în ciuda angajamentului declarat de a verifica fapte.
Tip I. Aplicarea automată de penalizări („atenuare de distribuție”)
Evaluările negative ale Funky Citizens, prin parteneriatul cu Meta, declanșează automat procese de reducere a vizibilității sau de eliminare a postărilor, fără notificare prealabilă și fără o cale reală de apel. Un cont care a distribuit un conținut supus unui „fact-check” primește un statut de cont cu probleme, iar simpla ștergere a postării nu rezolvă situația, Meta neoferind nicio cale de redresare.
Multiplicarea fact-checkurilor produse de Funky Citizens în ultima perioadă, inclusiv cel privind postarea lui Dan Pavel, pare să se înscrie într-o strategie de manipulare algoritmică, și nu într-un demers autentic de verificare a faptelor. Aceasta are ca efect afectarea nu doar a contului domnului Pavel, ci și a conturilor audienței sale. Același mecanism ar trebui investigat în legătură cu fiecare fact-check abuziv, fiind susceptibil de a reduce vizibilitatea întregilor bule informaționale ale căror „narative” nu sunt agreate de Funky Citizens, prin simplul fapt că partajarea unui conținut supus unui fact-check — chiar și fără ca utilizatorul să știe că acesta a fost verificat — afectează vizibilitatea și reputația contului respectiv.
Tip J. Confuzia între valori democratice și interese corporative sau geopolitice
Deși intervențiile din partea puterii executive franceze în afacerile interne ale României sunt cunoscute – de la susținerea video efectuată de dl. Macron pentru dna. Lasconi și dl. Dan, la vizita ambasadorului Franței la Curtea Constituțională, la sprijinul oferit partenerilor din grupul politic RENEW pentru candidatura dlui. Dan, până la afirmațiile distribuite de Pavel Durov – Funky Citizens a realizat un „fact-check” care susține pozițiile puterilor executive de la Paris și București, bazându-se exclusiv pe declarațiile acestora.
În mod evident, Funky Citizens acționează ca un braț de întărire narativă în sprijinul acestor puteri, subminând principiul de checks and balances și separarea puterilor, care ar trebui să garanteze, dimpotrivă, independența presei și libertatea de exprimare.
Preluarea necritică a informațiilor din partea puterii executive și penalizarea algoritmică a discursurilor critice, care scrutează rolul acesteia, afectează direct libertatea presei și pluralismul într-un context de ingerințe în afacerile politice interne ale României. (https://www.factual.ro/dezinformari-retele-sociale/fals-franta-ar-fi-intervenit-in-alegerile-prezidentiale-din-romania/)
Tip K. Lipsa de reprezentativitate democratică
Funky Citizens nu funcționează ca o organizație non-guvernamentală de tip „grassroots”, bazată pe cotizațiile, mobilizarea și reprezentarea unor cetățeni, care să asigure independența față de sursele de finanțare provenite din cele mai mari centre de putere contemporane – Comisia Europeană, politica externă a Statelor Unite (până recent) și marile corporații tehnologice („Big Tech”). Este o structură „astroturfed”.
Tip L. Stimulente financiare ducând la comportamente abuzive
Modelul de remunerare prin Meta favorizează cantitatea de verificări în detrimentul calității, încurajând și remunerând chiar și verificări „false”, superficiale sau menite să servească interesele unor puteri executive și narațiunile acestora, aplicând „verificări” chiar și asupra conținuturilor satirice, ironice sau politice legitime.
Subliniez că lista membrilor Sistemului de Răspuns Rapid nu este publică, la fel cum nu este anunțată nici activarea acestui mecanism atunci când are loc, nici momentul dezactivării sale, de regulă după alegeri. Prin anchetă jurnalistică, am aflat că, după o primă activare pentru alegerile europene din 2024 – afectând implicit și alegerile locale din iunie 2024, deoarece acestea au fost comasate în ciuda recomandărilor Uniunii Europene –, mecanismul a mai fost activat la alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024, precum și la cele prezidențiale din 2025.
Invit CNA să obțină informațiile privind acest mecanism și participanții săi și să le facă publice.
Încălcări: A & B & I & L
Tip A. Conflictele de interese rezultate din activitățile multiple desfășurate
AFP Verificat este filiala de fact-checking a agenției de presă AFP, care produce și conținut jurnalistic. Această suprapunere între rolul de producător de conținut și cel de verificator creează un conflict structural de interese.
Tip B. Conflictele de interese rezultate din sursele de finanțare
AFP este finanțată prin contracte cu guvernul francez, Google, Meta, TikTok și Comisia Europeană (proiectele Vera.ai și EDMO BROD), ceea ce ridică probleme privind independența editorială a activității sale de fact-checking.
Tip I. Aplicarea automată de penalizări („atenuare de distribuție”)
Evaluările AFP Verificat declanșează automat procese de reducere a vizibilității postărilor pe platformele partenere, fără notificare și fără cale reală de apel. Ca și în cazul Funky Citizens, interpretarea rolului său ca instrument de „întărire narativă” implică un risc major de cenzură. În timpul alegerilor din 2024, AFP Verificat a publicat un fact-check care confirma valabilitatea buletinelor de vot pătate cu cerneală — o informație adevărată, dar irelevantă, întrucât problema reală ținea de designul buletinului, care permitea verificarea votului și compromiterea secretului acestuia, buletinul nefiind introdus într-un plic, cum se practică în majoritatea democrațiilor. Astfel, fact-checkul produs de AFP Verificat a servit consolidării narațiunii „democrația românească funcționează”, ignorând vulnerabilitățile democratice evidente. (https://verificat.afp.com/doc.afp.com.44DR8WD)
Tip L. Stimulente financiare ducând la comportamente abuzive
Contractele de fact-checking recompensează volumul verificărilor, nu acuratețea. Nu există penalizări pentru „bad practices”, precum verificări care afectează presa independentă — de pildă, un fact-check AFP care a penalizat un articol G4Media ce cita din The Telegraph o analiză despre poziția unor feministe critice față de ideologia de gen, extinzând astfel sancțiunea și asupra persoanelor care partajau puncte de vedere feministe sau conservatoare și distribuiau pe Facebook articolul produs de G4Media. (https://brodhub.eu/ro/media/afp/factchecks/postarile-virale-sustin-fals-ca-uniunea-europeana-ar-permite-copiilor-sa-si-schimbe-sexul-indiferent-de-varsta/)
Deși nu pare să intervină în arhitectura de moderare într-un mod susceptibil de a distorsiona circulația informațiilor și libera exprimare, Freedom House este listată pe site-ul BROD ca fact-checker.
Încălcări posibile: A & B & E & J
Tip A. Conflictele de interese rezultate din activitățile multiple desfășurate
Freedom House produce conținut de tip “contra-dezinformare” prin rețeaua PressHub.ro, pe care o finanțează și coordonează, combinând rolul de producător de conținut cu cel de verificator informal. Participarea sa la EDMO ridică riscul implicării în mecanisme de cenzură similare celor identificate în cazurile precedente.
Tip B. Conflictele de interese rezultate din sursele de finanțare
Sursele de finanțare au fost aproape exclusiv afiliate direct sau indirect Departamentului de Stat al Statelor Unite (prin USAID) și Comisiei Europene.
Tip E. Posibile deturnări de scop ale mecanismelor precum huburile EDMO și programele anti-dezinformare
Prezența ca membru EDMO ridică riscul ca Freedom House să participe la mecanisme precum Sistemul de Răspuns Rapid sau să dobândească capacitatea de a distorsiona circulația informațiilor, așa cum s-a constatat în cazul fact-checkerilor Funky Citizens și AFP Verificat.
Tip J. Confuzia între valori democratice și interese politice
Filiera de finanțare USAID – tratată pe scară largă ca instrument al politicii externe americane – se intersectează cu o serie de poziții care ridică semne de întrebare: inclusiv prin oferirea de vizibilitate ministrului Energiei prin articole nesemnate, în PressHub, deși acesta a inițiat acțiuni juridice de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation) împotriva Greenpeace.
Deși nu pare să intervină în arhitectura de moderare într-un mod susceptibil de a distorsiona circulația informațiilor și libera exprimare, Eurocomunicare este listată pe site-ul BROD ca fact-checker.
Încălcări: A & B
Tip A. Conflictele de interese rezultate din activitățile multiple desfășurate
Eurocomunicare a desfășurat atât activități de fact-checking, cât și de consultanță pentru Guvern.
Tip B. Conflictele de interese rezultate din sursele de finanțare
Structura de finanțare a Eurocomunicare include contracte europene (în special în domeniul sănătății), fonduri guvernamentale și proiecte asociate NATO. Acest amestec ridică întrebări privind independența și posibila aliniere la interese instituționale.
Fact-checker menționat ca membru al Sistemului de Răspuns Rapid, sus-menționat la punctul IV.2.2 pentru încălcări de tip A & B & D & E & F & G & H & I & J & K & L
Încălcări: A & B & D & F
Tip A. Conflictele de interese rezultate din activitățile multiple desfășurate
Lead Stories este o companie americană care deține instrumentul proprietar Trendolizer, utilizat pentru identificarea conținuturilor virale. În parteneriat cu TikTok, compania emite verificări de fapte care pot duce la retrogradarea sau eliminarea postărilor. Dat fiind că procesul începe prin detectarea automată a trendurilor, există riscul ca Lead Stories să acționeze mai degrabă ca un flagger de conținut în timp real, modelând vizibilitatea narațiunilor imediat ce acestea devin populare, mai degrabă decât ca un verificator tradițional al faptelor.
Tip B. Conflictele de interese rezultate din sursele de finanțare
Lead Stories colaborează cu TikTok și alte platforme majore, iar relațiile comerciale pot genera dependență față de partenerii săi tehnologici. Deși compania susține că niciun client nu depășește 0,15% din veniturile totale, natura contractelor rămâne neclară.
Tip D. Lipsa de transparență cu privire la activitate
Lead Stories nu clarifică în ce măsură algoritmul Trendolizer influențează selecția subiectelor verificate, ceea ce limitează controlul public și posibilitatea de audit independent.
Tip F. Neclaritatea surselor de finanțare și a relațiilor contractuale
Deși Lead Stories declară că nu are puterea de a emite cereri de eliminare a conținutului dar lipsa clarității privind finanțarea și acordurile sale cu TikTok ridică întrebări. În contextul românesc, Lead Stories pare a fi singurul fact-checker activ pe TikTok.
Încălcări: A & B & E & F & J
Tip A. Conflictele de interese rezultate din activitățile multiple desfășurate
Context.ro combină activitatea jurnalistică de investigație cu cea de monitorizare automată a conținutului video pe rețelele sociale, printr-un software propriu bazat pe inteligență artificială, utilizat pentru detectarea „conținutului manipulator”. Participarea la hubul EDMO inițial creat pentru Ucraina și Republica Moldova (FACT – Fighting Against Conspiracy and Trolls) și extins ulterior pentru a include și România ridică riscul ca publicația să fie invitată să îndeplinească și funcții de notificator, in contextul unui Sistem de Răspuns Rapid, cu capacitatea de a influența libera circulație a informațiilor și libertatea presei.
Tip B. Conflictele de interese rezultate din sursele de finanțare
Conform raportului anual 2024, Context.ro este finanțat prin granturi și sponsorizări provenite de la organizații internaționale precum OCCRP, ICIJ, VSquare, Reporters Shield, Expert Forum și PressOne, precum și prin participarea în hubul EDMO FACT – finanțat de Comisia Europeană și dedicat combaterii dezinformării în România, Republica Moldova și Ucraina. Această participare amplifică riscul de aliniere la obiectivele puterilor executive europene, în detrimentul vocilor critice la adresa acestora.
Tip E. Posibile deturnări de scop ale mecanismelor tehnologice și ale hubului EDMO FACT
Utilizarea unui software propriu de inteligență artificială pentru marcarea automată a conținuturilor drept „manipulatoare”, combinată cu conducerea hubului EDMO FACT, implică un risc major de cenzură algoritmică și de interpretare subiectivă a discursului politic din România, la care se adaugă riscul ca organizația să fie invitată să participe la Sistemul de Răspuns Rapid în perioada electorală.
Tip F. Neclaritatea surselor de finanțare și a relațiilor de parteneriat
Raportul financiar prezintă doar sumele totale încasate și cheltuite, fără detalierea finanțatorilor sau a modului de repartizare a fondurilor. Lipsa acestei transparențe nu permite evaluarea gradului real de independență editorială și financiară a organizației.
Tip J. Confuzia între valori democratice și interese politice
Conținutul editorial al publicației Context.ro conține numeroase articole în care opoziția sau critica politică legitimă într-o democrație este asimilată cu „influența rusă”. Un exemplu relevant este articolul publicat în martie 2023, în care se afirmă că persoane precum Ion Cristoiu sau Adrian Severin ar răspândi propagandă pro-Kremlin. (https://context.ro/reteaua-minciunilor-cine-raspandeste-propaganda-pro-kremlin-conspiratiile-si-dezinformarile-in-romania/)
Încălcări: A & B & D & F & L
Tip A. Conflictele de interese rezultate din activitățile multiple desfășurate
Teleperformance, companie franceză de call-center, gestionează prin filiala sa din Brașov o parte dintre activitățile de moderare video pentru TikTok, după achiziția companiei Majorel. Astfel, o firmă de servicii comerciale externe ajunge să exercite un rol de filtrare a conținutului audiovizual, fără competențe jurnalistice, legale sau etice conforme standardelor CNA.
Tip B. Conflictele de interese rezultate din sursele de finanțare
Teleperformance acționează ca subcontractor al platformei TikTok (ByteDance), având cel mai probabil un interes financiar direct în aplicarea rapidă și cantitativă a deciziilor de moderare, fapt care compromite independența și imparțialitatea procesului.
Tip D. Lipsa de transparență cu privire la activitate
Informațiile despre această relație contractuală au fost ascunse de public și au devenit cunoscute doar prin audierea în Parlamentul Francez (Assemblée nationale, Rapport d’enquête sur TikTok, septembrie 2025: https://www.assemblee-nationale.fr/dyn/17/rapports/cetiktok/l17b1770-tii_rapport-enquete) și printr-un articol Business Insider, în care un fost moderator a relatat atmosfera de secret din jurul contractului cu TikTok și condițiile deplorabile de muncă (https://www.businessinsider.com/it-took-me-2-months-recover-from-working-tiktok-moderator-2022-7).
Teleperformance nu publică lista intervențiilor sale de moderare — nerespectând astfel o obligație la care CNA-ul este supus.
Tip F. Neclaritatea surselor de finanțare și a relațiilor de parteneriat
Teleperformance nu a publicat niciodată termenii contractuali privind colaborarea cu TikTok, nici politicile de etică aplicate moderării de conținut. Lipsa de transparență privind mandatul său și supravegherea etică ridică semne de întrebare cu privire la respectarea cadrului european de protecție a drepturilor fundamentale.
Tip L. Stimulente financiare ducând la comportamente abuzive
Moderarea efectuată prin Teleperformance este, cel mai probabil, evaluată cantitativ — după numărul de conținuturi moderate, nu după calitatea sau corectitudinea deciziilor. Condițiile de muncă raportate — presiune psihologică, confidențialitate impusă și lipsa suportului psihologic — indică un sistem industrializat de cenzură, lipsit de garanții pentru libertatea de exprimare și pentru drepturile lucrătorilor.
Încălcări: A & B & D & E & F & I & L
Tip A. Conflictele de interese rezultate din activitățile multiple desfășurate
Găzduiește conținut și aplică măsuri de cenzură și moderare, suprimă conținut video, suspendă conturi și recurge la deamplificare sau amplificare algoritmică a videoclipurilor fără a valida, prin CNA, deciziile care afectează libertatea de exprimare și libertatea presei.
ByteDance acționează simultan ca operator al platformei TikTok și ca actor de moderare, subcontractând totodată o serie de activități unor furnizori precum Lead Stories și Teleperformance, concentrând astfel funcțiile de platformă, cenzor și evaluator.
Tip B. Conflictele de interese rezultate din sursele de finanțare
Structura de finanțare chineză și relațiile cu guvernul RPC ridică riscuri sistemice de influență geopolitică.
Presiunea exercitată de Comisia Europeană și instrumentalizarea politică a DSA împotriva opoziției politice indică un risc ca ByteDance să acționeze în mod deosebit în slujba puterilor executive, afectând negativ libertatea presei și pluralismul în favoarea narațiunilor guvernamentale.
Tip D. Lipsa de transparență
Lipsa unui algoritm open-source, absența informațiilor în timp real privind amplificarea/deamplificarea aplicată conținuturilor video, insuficiența informațiilor furnizate utilizatorilor în caz de moderare (inclusiv după apel) și incertitudinea privind raportarea operațiunilor de moderare în baza de date a declarațiilor de motive, conform DSA.
Tip E. Posibile deturnări de scop ale mecanismelor DSA
ByteDance este semnatar al Codului de Conduită privind dezinformarea, care funcționează ca un vector prin care participanții la Sistemul de Răspuns Rapid pot solicita intervenții asupra conținutului fără validare prealabilă din partea CNA.
Tip F. Neclaritatea surselor de finanțare și parteneriatelor
Contractele cu partenerii europeni nu sunt publice, iar accesul la date și algoritmi rămâne opac.
Tip I. Penalizări automate
Metoda documentată în cazul Facebook, în care „fact-checkurile” abuzive produc efecte de manipulare algoritmică asupra bulelor informaționale țintite, este foarte probabil aplicată și de TikTok.
Tip L. Stimulente financiare abuzive
Moderarea subcontractată este, cal mai probabil, remunerată pe volum, stimulând decizii rapide și eronate.
Tip K. Lipsa de reprezentativitate democratică
Platforma nu oferă un mecanism de tip Community Notes (după modelul practicat de X) care ar permite evaluarea informațiilor în mod participativ (crowdsourced), contribuind astfel la reducerea riscului de manipulare a sferei informaționale practicate de actorii complexului de cenzură menționați în prezenta sesizare.
Încălcări: A & D & E & I & L
Tip A. Conflictele de interese rezultate din activitățile multiple
Găzduiește conținut și ia măsuri de cenzură și moderare, suprimă conținut video, suspendă conturi și procedează la deamplificare sau amplificare algoritmică a videoclipurilor fără a valida cu CNA deciziile care afectează libera exprimare și libertatea presei.
Meta finanțează direct fact-checkeri (Funky Citizens, AFP), exercitând control asupra conținutului public.
Tip D. Lipsa transparenței
Lipsa unui algoritm open-source, absența informațiilor în timp real privind amplificarea/deamplificarea aplicată conținuturilor video, insuficiența informațiilor furnizate utilizatorilor în caz de moderare (inclusiv după apel) și incertitudinea privind raportarea operațiunilor de moderare în baza de date a declarațiilor de motive, conform DSA.
Tip E. Deturnare de scop a DSA
Meta este semnatar al Codului de Conduită privind dezinformarea, care servește ca vector prin care participanți la Sistemul de Răspuns Rapid id pot solicita intervenții asupra conținutului fără validare prealabilă din partea CNA. Partenerii Meta au devenit actori de cenzură locală fără mandat public.
Tip I. Penalizări automate
Evaluările negative ale partenerilor duc la restricții de vizibilitate fără o procedură valabilă de apel și corectare.
Tip L. Stimulente abuzive
Contractele recompensează cantitatea de „fact-checkuri”, nu calitatea.
Tip K. Lipsa de reprezentativitate democratică
Platforma nu oferă un mecanism de tip Community Notes (după modelul practicat de X) care ar permite evaluarea informațiilor în mod participativ (crowdsourced), contribuind astfel la reducerea riscului de manipulare a sferei informaționale practicate de actorii complexului de cenzură menționați în prezenta sesizare.
Încălcări: A & D & E & I
Tip A. Conflicte de interese
Găzduiește conținut și ia măsuri de cenzură și moderare, suprimă conținut video, suspendă conturi și procedează la deamplificare sau amplificare algoritmică a videoclipurilor fără a valida cu CNA deciziile care afectează libera exprimare și libertatea presei.
Google combină rolul de platformă video (YouTube), de publicitar, de editor de conținut (Google News) și de actor în proiecte EDMO.
Tip D. Lipsa de transparență
Lipsa unui algoritm open-source, absența informațiilor în timp real privind amplificarea/deamplificarea aplicată conținuturilor video, insuficiența informațiilor furnizate utilizatorilor în caz de moderare (inclusiv după apel) și incertitudinea privind raportarea operațiunilor de moderare în baza de date a declarațiilor de motive, conform DSA.
Tip E. Deturnare de scop a DSA
Google este semnatar al Codului de Conduită privind dezinformarea, care servește ca vector prin care participanți la Sistemul de Răspuns Rapid pot solicita intervenții asupra conținutului fără validare prealabilă din partea CNA.
Tip I. Penalizări automate
Demonetizarea și retrogradarea automată penalizează jurnaliști și canale independente.
Metoda documentată în cazul Facebook este foarte probabil aplicată și de YouTube.
Tip K. Lipsa de reprezentativitate democratică
Platforma nu oferă un mecanism de tip Community Notes (după modelul practicat de X) care ar permite evaluarea informațiilor în mod participativ (crowdsourced), contribuind astfel la reducerea riscului de manipulare a sferei informaționale practicate de actorii complexului de cenzură menționați în prezenta sesizare.
Încălcări: A & B & D & E & I
Tip A. Conflicte de interese
Găzduiește conținut și ia măsuri de cenzură și moderare, suprimă conținut video, suspendă conturi și procedează la deamplificare sau amplificare algoritmică a videoclipurilor fără a valida cu CNA deciziile care afectează libera exprimare și libertatea presei.
Microsoft a finanțat inițiative de combatere a „dezinformării” care acționează într-un mod la fel de problematic ca întregul ecosistem de cenzură descris în prezenta sesizare.
Tip B. Surse de finanțare
Colaborarea cu guverne și platforme media introduce riscuri de aliniere geopolitică.
Tip D. Lipsă de transparență
Lipsa unui algoritm open-source, absența informațiilor în timp real privind amplificarea/deamplificarea aplicată conținuturilor video, insuficiența informațiilor furnizate utilizatorilor în caz de moderare (inclusiv după apel) și incertitudinea privind raportarea operațiunilor de moderare în baza de date a declarațiilor de motive, conform DSA.
Tip E. Deturnare de scop
Microsoft este semnatar al Codului de Conduită privind dezinformarea, care servește ca vector prin care participanți la Sistemul de Răspuns Rapid pot solicita intervenții asupra conținutului fără validare prealabilă din partea CNA.
Tip I. Penalizări automate
Metoda documentată în cazul Facebook este foarte probabil aplicată și de LinkedIn și Bing.
Tip K. Lipsa de reprezentativitate democratică
Platforma nu oferă un mecanism de tip Community Notes (după modelul practicat de X) care ar permite evaluarea informațiilor în mod participativ (crowdsourced), contribuind astfel la reducerea riscului de manipulare a sferei informaționale practicate de actorii complexului de cenzură menționați în prezenta sesizare.
Încălcări: A & D & E
Tip A. Conflicte de interese
Găzduiește conținut și ia măsuri de cenzură și moderare, suprimă conținut video, suspendă conturi și procedează la deamplificare sau amplificare algoritmică a videoclipurilor fără a valida cu CNA deciziile care afectează libera exprimare și libertatea presei.
Tip C. Conflictele de interese determinate de rolul jucat de reprezentanți ai acestor organizații
O parte semnificativă din averea lui Elon Musk, proprietarul platformei X, este legată de contracte cu statul american, inclusiv în domeniul aerospațial. Deși apare drept cel mai angajat apărător al libertății de exprimare dintre platformele online, există întrebări privind independența decizională a platformei X față de interesele puterii executive americane.
Tip D. Lipsă de transparență
Lipsa unui algoritm open-source, absența informațiilor în timp real privind amplificarea/deamplificarea aplicată conținuturilor video, insuficiența informațiilor furnizate utilizatorilor în caz de moderare (inclusiv după apel) și incertitudinea privind raportarea operațiunilor de moderare în baza de date a declarațiilor de motive, conform DSA.
Tip E. Deturnare de scop
Deși X Corp. nu este semnatar al Codului de Conduită privind dezinformarea, a fost raportată participarea sa la întâlniri legate de acest cod, ceea ce sugerează o formă indirectă de cooperare în mecanisme similare Sistemului de Răspuns Rapid.
Consider că rolul Consiliului Național al Audiovizualului, ca garant al libertății de exprimare și al pluralismului mediatic, trebuie reafirmat și exercitat cu deplină independență față de orice actor privat, instituțional sau politic.
Prin prezenta sesizare solicit:
Să primesc un răspuns detaliat la elementele prezentate în partea I, referitoare la statutul meu de „parte lezată” (I.1) și la modul în care mai mulți jurnaliști au fost țintiți de arhitectura de cenzură (I.2), declanșând în România un „chilling effect”.
Ca CNA să trateze aceste organizații (Expert Forum, Funky Citizens, INSHR-EW, Salvați Copiii, Freedom House, Eurocomunicare, Context, Lead Stories, Teleperformance, ByteDance, Meta, Google, Microsoft, X Corp.) drept obiecte ale anchetei, și nu ca experți neutri;
Să clarifice mecanismele prin care actori terți au ajuns să exercite atribuții echivalente cu cele ale CNA, fără mandat legal și fără control public;
Să reafirme, prin decizie oficială, că Legea audiovizualului prevalează asupra oricărui mecanism privat sau european de moderare de conținut și că nicio formă de eliminare, restricționare sau atenuare de distribuție a conținutului video nu poate fi efectuată fără o decizie prealabilă a CNA;
Să mandateze un grup de juriști ai instituției pentru identificarea pârghiilor legale și susținerea în instanță a jurnaliștilor și creatorilor de conținut afectați de forme de cenzură abuzivă, în vederea obținerii de reparații de la platformele online și de la ceilalți participanți la arhitectura de cenzură.
Închei subliniind că această ultimă măsură este cu atât mai necesară cu cât profesiile de jurnalist și de creator de conținut audiovizual nu dispun, de regulă, de resurse financiare suficiente pentru a susține litigii complexe împotriva unor entități corporative de mare anvergură sau împotriva unor rețele de organizații care beneficiază de finanțări foarte importante, directe sau indirecte, din partea puterilor executive și a corporațiilor internaționale, față de care acționează ca un câine de pază al narativelor — împotriva adevăratului câine de pază al democrației: presa independentă.
Vă solicit un răspuns oficial în termenul prevăzut de lege și includerea acestei sesizări pe ordinea de zi a celei mai apropiate ședințe publice a Consiliului.
Cu stimă,
Stéphane Luçon
5/11/2025